PLANTELE VINDECATOARE ALE DACILOR

Stiinta vindecatoare a dacilor se bucura de atata faima in antichitate, incat remediile folosite de ei erau recomandate de marii medici ai timpului, in scrierile lor. Salvate ca prin minune de furia timpului, unele dintre ele au supravietuit pana azi, oferindu-ne informatii de exceptie, despre plantele magice ale taumaturgilor daci. Paginile pe care le publicam reprezinta o adaptare dupa Medicina in Dacia, lucrarea unui mare si regretat istoric clujean: Ioan Horatiu Crisan

Medicii vestiti ai Antichitatii stiau care sunt plantele de leac folosite de daci si, unii dintre ei, chiar au consemnat numele dacice ale unora dintre acestea, precum si intrebuintarile lor. Din pacate, nu ne-au ramas direct de la daci marturii despre arta vindecarii cu ajutorul plantelor, dar este indeajuns ca grecii si romanii le admirau priceperea si ne-au transmis aceasta admiratie prin scrierile lor. Doi sunt autorii care ne invata despre plantele de leac ale dacilor: Dioscoride si Pseudo-Apuleius. Multe dintre indicatiile cunoscute de daci sunt in concordanta perfecta cu ceea ce stim astazi despre compozitia chimica a plantelor si cu intrebuintarea
lor in medicina populara sau stiintifica, ceea ce demonstreaza o profunda cunoastere de catre daci a efectelor vindecatoare ale acestor plante. Astazi este momentul, mai mult ca oricand, sa ne intoarcem spre stiinta si intelepciunea celor de demult.
***
Pana acum, numele plantelor de leac dacice au fost intens studiate din punct de vedere lingvistic, si pe baza lor s-a incercat si se incearca reconstituirea limbii dacice. Fireste ca, totodata, s-au facut si unele identificari botanice. In randurile de mai jos ne-am propus ca, tinand seama de rezultatele la care au ajuns lingvistii – referindu-ne adica doar la acele plante a caror denumire este considerata cu certitudine drept dacica, sa vedem in ce masura indicatiile terapeutice preconizate de catre Dioscoride si, implicit, de catre vindecatorii daci au si astazi o justificare. In acest scop vom incerca, pentru fiecare din cele 21 de plante medicinale cunoscute cu siguranta de catre daci, si care au fost studiate cu mijloacele medicinei stiintifice, sa vedem in ce masura compozitia chimica ori alte caracteristici ale lor justifica sau nu indicatiile terapeutice notate de Dioscoride. Vom adauga, cand va fi cazul, mentiuni privind utilizarile plantei respective in medicina noastra populara si vom semnala daca ea se foloseste si azi in practica farmaceutica.
Inainte de a trece la enumerarea plantelor dacice, se mai cuvine spus ca numarul celor cunoscute si utilizate de catre stramosii nostri a fost cu siguranta mult mai mare decat cel din opera lui Dioscoride, iar dintre buruienile consemnate de savantul antic, ne vom referi doar la cele pe care lingvistii le-au selectat drept autentic dacice.
Iata acum plantele, in ordine alfabetica:

1. Aniarsexe

(Onobrychis viciaefolia Scop., Iarba saraca, Sparceta, Baltarina)

Are puterea de a vindeca abcesele simple. Bauta cu vin este buna in retentia de urina, iar ca alifie, amestecata cu untdelemn, este sudorifica. Nu a fost studiata de catre medicina stiintifica. Nu se cunoaste utilizarea ei, nici in medicina stiintifica si nici in cea populara.

2. Boudathla

(Anchusa officinalis L., Limba boului, Miruta)

Pusa in vin, pare sa fie binefacatoare (inveselitoare, sudorifica). Florile acestei plante au aceeasi compozitie ca si Borrago officinalis (Limba mielului), posedand, pe langa mucilagiu, o mica proportie de nitrat de potasiu si o materie albuminoida. Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati emoliente, sudorifice si diuretice. Este recomandata contra guturaiului, bronsitei, iritatiilor rinichilor si retentiei urinare. Pentru a usura transpiratia se foloseste sub forma de infuzie sau decoct in bolile infectioase, ca rujeola ori scarlatina. Medicina populara n-o intrebuinteaza.

3. Cinouboila

(Bryonia alba L., Mutatoare, Imparateasa, Brei, Cucurbetea, Muratoare cu poame negre, Tigva de pamant)

Plantele vindecatoare ale dacilor  Plantele vindecatoare ale dacilor

Frunzele, fructul si radacinile acestei plante au efecte puternice; din cauza aceasta se pune, cu sare, pe ulceratii si pe cangrene. Radacina plantei curata si netezeste pielea si elimina petele de soare. De asemenea, indeparteaza vanataile ochilor sau ale fetei, inlatura inflamatiile si sparge abcesele. Este buna in epilepsie, in apoplexie si ajuta celor care au ameteli.
Daca se bea in cantitate mica, ajuta celor muscati de vipera. Omoara fatul. Uneori, tulbura mintea, iar daca este pusa in vulva, face sa vina si cel de al doilea copil (gemelar). Bauta, este diuretica. Se da dispepticilor, la convulsii, si celor care au dureri din pricina coastelor rupte. Este buna contra durerilor de splina. Baile cu fiertura din aceasta planta sunt bune la durerile menstruale si provoaca avortul. Sucul scos din radacina, in timpul verii, ajuta la eliminarea flegmei. Fructul este bun la raie si lepra. Tot fructul, daca este baut cu fiertura de grau, face sa vina laptele la lauze.
Din punct de vedere chimic, planta contine un alcaloid toxic, brionina, un principiu amar, brionitina, fecula, guma, un oleu si rezina. S-a constatat ca aceasta planta este un purgativ drastic si un bun antihemoragic. Se foloseste in atonia tubului digestiv.
Buruiana cunoaste o larga folosire in terapeutica populara romaneasca, mai ales radacina, intrebuintata ca hemostatic si impotriva durerilor de cap. In Banat, cand cineva zacea de lingoare, i se punea sub spinare vita de imparateasa, cu fructe cu tot, iar imparateasa scoasa proaspat se taia felii si se punea pe talpile picioarelor. Radacina rasa si amestecata cu untura ranceda se intrebuinteaza pentru vindecarea cheliei. In Muntii Apuseni, radacina proaspata ori macerata in rachiu se folosea extern, la tratarea durerilor reumatice.

4. Coadama ori Coalama

(Alisma plantago-aquatica L., Limbarita, Codru, Limba baltilor, Limba broastei, Limba oii, Patlagina apei, Podbeal de apa)
Plantele vindecatoare ale dacilor Plantele vindecatoare ale dacilor

Este racoritoare si astringenta, fiind buna pentru mancarimi si pentru ulceratiile invechite, care rod tesuturile. In medicina noastra populara, planta se foloseste la paralizii (pocitura) si la lingoare (febra tifoida).

5. Coicolida sau Coicodila

(Physalis alkekengi L., Papalau, Cireasa ovreilor, Besicuri, Buruiana de buba, Iarba bubei, Gogoase, Papele)

Fructul acestei plante, daca este baut, curata icterul, fiind un bun diuretic. Sucul stors din planta si uscat la umbra isi pastreaza intreg efectul.
Din punct de vedere chimic, planta contine o substanta amara, numita fisalina, iar fructul contine acid citric, fiind comestibil.
Medicina stiintifica a constatat ca fructele acestei plante, consumate in cantitate mare, produc diureza si purgatie. Ele sunt indicate in bolile care se manifesta prin calculoza. De asemenea, se recomanda in edemul generalizat.
Medicina noastra populara o intrebuinteaza la vindecarea bubelor, a durerilor de masele si de urechi. De o larga utilizare se bucura in afectiunile veterinare, pentru vindecarea durerilor de gura ale vitelor, a durerilor de picioare si in dalac.

6. Dielleina

(Hyoscyamus niger L., Masalarita, Nebunarita)

Planta provoaca nebunie si somn greu, fiind de aceea dificil de folosit. O varietate a acestei buruieni are efecte mai moderate si este buna pentru tratamente. Se foloseste impotriva scurgerilor fierbinti, impotriva durerilor de urechi si a durerilor la organele genitale feminine. Se mai poate intrebuinta impotriva inflamatiei ochilor, a picioarelor si a altor regiuni ale corpului.
Samanta plantei este buna la tuse si catar, impotriva scurgerilor de ochi, a scurgerilor femeiesti si a hemoragiilor. Pusa in vin, planta este indicata in podagra, la inflamarea testiculelor sau la umflarea sanilor in urma nasterii. Se mai foloseste pentru cataplasme anodine. Frunzele se intrebuinteaza la prepararea medicamentelor ce potolesc durerile. De asemenea, ele alunga febrele continue. Frunzele fierte provoaca o usoara ratacire a mintii. Radacina fiarta in otet este buna la durerile de dinti si poate fi folosita in apa de gura.
In medicina stiintifica se extrage din aceasta planta hiosciamina si scopolamina. Fiertura ei este calmanta, analgezica, antispasmodica, sedativa si hipnotica. Frunzele de maselarita intra in preparatele antiastmatice, iar uleiul este intrebuintat extern, pentru alinarea durerilor in nevrite, reumatism etc. Medicina noastra populara foloseste aceasta planta la durerile de masele etc.

7. Diesema

(Verbascum phlomoides L., Lumanare, Lumanare tepoasa, Coada boului, Coada lupului, Coada mielului, Coada vacii, Lumanarica, Coravatic, Lipan)

Este cunoscuta ca planta de leac inca in secolele V-IV i.Ch., de catre hipocratici. Este amintita si de Plinius. Radacina acestei plante este astringenta si se da cu vin celor care au diaree. Fiertura este buna pentru rupturi, spasme si tuse invechita. Daca se clateste gura cu ea, ajuta la durerile de dinti. Frunzele fierte in apa se pun, sub forma de cataplasme, pe umflaturi si abcesele ochilor. Cu miere si vin este buna la ulceratiile din cangrena seaca. Cu otet vindeca ranile si ajuta celor intepati de scorpioni. Frunzele, sub forma de cataplasme, sunt bune in arsuri.
Medicina stiintifica foloseste florile acestei plante ca expectorant si emolient. Se intrebuinteaza in afectiunile cailor respiratorii superioare. Intra in compunerea ceaiurilor antibronsitice si pectorale. Pe langa actiunea sa pectorala, ceaiul serveste la cataplasme emoliente.
Medicina noastra populara foloseste aceasta planta contra tusei, raguselii, tuberculozei si astmului. Se mai intrebuinteaza in afectiunile catarale intestinale, dizenterie, hemoroizi, retentia urinei, lipsa poftei de mancare, reumatism, tulburari menstruale. Din aceeasi planta se fac cataplasme, care se aplica pe inflamatii, ulceratii, furuncule, panaritii etc. Sucul amestecat cu otet se foloseste la arsuri, ca si contra migrenelor cu ameteala.

8. Doctila, Chodela, Dochela

(Ajuga chamaepitys L., Tamaita de camp)

Frunzele acestei plante, daca sunt baute cu vin timp de sapte zile, lecuiesc icterul, iar daca sunt baute 40 de zile, lecuiesc sciatica. Planta se da suferinzilor de ficat si celor care urineaza greu. Este buna la orice fel de colici. Framantata cu smochine, usureaza scaunul. Amestecata cu miere, este un bun purgativ. Elimina resturile din uter, vindeca intarirea sanilor, usuca ranile si vindeca herpesul. S-a constatat ca planta are actiune diuretica, antispastica si laxativa. In Evul Mediu s-a folosit in icter. Medicina populara n-o intrebuinteaza.

9. Duodela sau Diodela

(Achillea millefolium L., Coada soricelului, Alunele, Sorocina)

Plantele vindecatoare ale dacilor  Plantele vindecatoare ale dacilor

Bauta in fiertura simpla sau amestecata cu otet si miere, buruiana inlatura inflamatiile si elimina fierea. Foloseste si astmaticilor sau melancolicilor. Planta fara flori ajuta, in fiertura, celor cu litiaza sau celor care sufera de guta. Fiertura acestei plante este buna, sub forma de bai, la uterul sclerozat si inflamat. Dioscoride o mai recomanda sub forma de cataplasme, afirmand ca vindeca erizipelul si flegmoanele.
Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati amar-aromatice, fiind intrebuintata drept tonic. Este hemostatica, coleretica, antiinflamatoare si regenerativa. Au fost obtinute, cu uleiul esential al plantei, bune rezultate in bolile de piele. Florile intra in compozitia ceaiurilor antiastmatice, laxative, antihemoragice, gastrice si calmante ale colicilor.
Extractul si infuzia plantei au influenta favorabila in malarie, in inflamatiile ficatului si splinei. Utilizarea ei determina coborarea tensiunii sangelui si are actiune anticonvulsivanta si calmanta. Este un bun medicament contra tusei si inflamatiilor bronsice. Se intrebuinteaza, de asemenea, in bolile vezicii urinare. Stimuleaza activitatea stomacului.
In medicina populara, planta este folosita contra durerilor de piept si in orice afectiune digestiva. Se mai utilizeaza pentru stimularea poftei de mancare si curatirea sangelui, in bolile de nervi, durerile de sale si hemoroizi.

10. Dyn

(Urtica dioica L., Urzica, Urzica mare, Urzica de padure)

Frunzele acestei plante vindeca, sub forma de cataplasme, muscaturile de caine si ulceratiile cangrenoase sau carcinomatoase. Buruiana este buna la luxatii, umflaturi, parotidite, tumori axilare, abcese. Se aplica cu ceara celor care sufera de splina. Frunzele, introduse in nari, se folosesc la scurgerile de sange. Ajuta la tulburarile menstruatiei. Samanta, bauta cu vin indulcit, este un bun afrodisiac. Cu miere, ajuta in astm. De asemenea, este folositoare la inflamatia coastelor sau a plamanilor. Este un bun expectorant. Frunzele, fierte cu cochilii de scoica, inmoaie scaunul. Indeparteaza umflaturile intestinale si sloboade urina. Bautura de frunze fierte usureaza durerile menstruale. Gargara cu sucul plantei indeparteaza inflamatiile epiglotei.
Planta este bogata in vitamine A, B2, K, precum si in clorofila. Perii contin, pe langa acid formic, histamina, acetilcolina si hidroxitriptamina, precum si substante rasinoase.
Medicina stiintifica a stabilit ca planta are actiune hemostatica in toate felurile de hemoragii, si ca poate combate constipatia. De asemenea, s-a constatat ca, prin continutul sau bogat in clorofila, inlesneste regenerarea sangelui.
Este si un bun diuretic, utilizat cu succes in litiaze si in reumatism. Ajuta la icter, enterocolite, gastralgii, cataruri bronsice, stari astmatice. Este folosita si in unele boli de piele. Are, de asemenea, un efect antisudorific. Sub forma de salata foloseste la combaterea avitaminozelor A si K. Este un bun stimulent al epitelizarii tegumentelor si un antisupurativ. In medicina noastra populara, urzica se foloseste cu unele din indicatiile preconizate in medicina stiintifica, mai ales la tratamentul reumatismelor.

11. Guoleta
Plantele vindecatoare ale dacilor  Plantele vindecatoare ale dacilor

(Lithospermum arvense L., Margeluse, Mei pasaresc)

Samanta acestei plante, bauta cu vin, sfarama pietrele la rinichi si da drumul urinei. Planta a fost intrebuintata ca medicament in Evul Mediu. Cercetarile moderne au demonstrat ca are o actiune antigonadotropica si antitireotropica. In medicina populara nu se intrebuinteaza.

12. Mendruta

(Veratrum album, Strigoaie, Steregoaie)

Fructul acestei plante, zdrobit si baut cu vin, cam o ceasca mare, foloseste celor cu dizenterie si colici. Dioscoride afirma ca opreste si fluxul menstrual.
Medicina stiintifica intrebuinteaza planta cu prudenta, pentru ca se pot produce accidente. Actiunea ei este toxica, narcotico – stupefianta si iritanta. Alcaloizii, mai ales alcaloizii esteri, determina efecte hipotensive puternice, dar de interes terapeutic destul de restrans. Industria de medicamente extrage din aceasta planta un complex de alcaloizi, indicati pentru tratamentul bolii hipertensive. Extractele pot fi folosite la combaterea unor ectoparaziti. In medicina noastra populara, steregoaia se intrebuinteaza ca insecticid si pentru tratamentul raiei.

13. Mizela

(Thymus vulgaris L., Lamaioara, Cimbru, Lamaita)

Fiertura din aceasta planta, bauta cu sare si cu otet, ajuta la eliminarea prin scaun a secretiilor provenite din inflamatii. Fiarta cu miere, e de folos celor care nu pot respira decat in pozitie ridicata, astmaticilor. De asemenea, elimina viermii intestinali, porneste fluxul menstrual si face sa vina si al doilea copil gemelar. Are si efect abortiv. Este, de asemenea, un bun diuretic. Planta, amestecata cu miere curata pieptul; macerata in otet, indeparteaza, sub forma de cataplasma, edemele recente si hematoamele. De asemenea, inlatura excrescentele carnoase si negii. Tinuta in vin si preparata sub forma de alifie, planta este buna pentru cei ce sufera de ischias. Pusa in mancare, foloseste celor cu vedere slaba. Dioscoride mai afirma ca buruiana este utilizabila, sub forma de condiment, si de catre cei sanatosi.
Datorita proprietatilor dezinfectante ale acestei plante, medicina stiintifica utilizeaza uleiul ei la tratamentul proceselor infectioase ale intestinelor, rinichilor si vezicii urinare. Extractul este recomandat in tusea convulsiva, procesele pulmonare febrile, inflamatiile bronhiale purulente, emfizemul pulmonar, afectiunile cailor urinare, bolile infectioase ale tractului gastro-intestinal. Planta intra in compozitia siropului contra tusei si a tonicului amar.
Medicina noastra populara foloseste cimbrul contra durerilor abdominale, colicilor si durerilor de cap. De asemenea, se foloseste la tratamentul tusei si al tusei convulsive, ca expectorant. Planta mai este indicata in tuberculoza, indigestii, retentia de urina si pentru stimularea ficatului si a rinichilor.

14. Priadila

(Clemantis vitalba L., Curpen, Vita alba, Archi, Luminoasa)

Dioscoride spune ca tulpina acestei plante este diuretica, porneste fluxul menstrual si inlatura durerile de splina. De asemenea, trebuie recomandata epilepticilor, paraliticilor si celor care au ameteli. Pisate in vin, frunzele acestei plante sunt de folos, sub forma de cataplasme, la ulceratiile de la gatul animalelor de jug (rosaturi infectate), precum si in luxatii. Planta n-a fost studiata din punctul de vedere al continutului chimic si nu este folosita de medicina stiintifica.
In schimb, curpenul este utilizat in medicina noastra populara, la paralizii; se mai foloseste contra tusei si pentru cresterea parului.

15. Propodila, Procedila

(Potentilla reptans L., Cinci degete, Iarba degetelor, Ochiul boului)
Plantele vindecatoare ale dacilor
Plantele vindecatoare ale dacilor

Daca radacina acestei plante se fierbe cu apa, pana ce lichidul scade la o treime, si apoi se ia in gura, durerile de dinti se linistesc. Fiertura vindeca ulceratiile putrede ale gurii. Sub forma de gargara, inlatura inflamatiile faringiene. Ajuta la diaree si dizenterie, de asemenea, artriticilor si celor cu ischias. Radacina macerata in otet, aplicata sub forma de cataplasme, vindeca herpesurile. Planta vindeca, de asemenea, scrofulele si induratiile pielii, umflaturile, anevrismele, abcesele, erizipelele, excrescentele de pe degete, calozitatile si raia. Sucul radacinii tinere este bun la bolile de ficat si plamani si poate fi folosit si impotriva otravirilor. Frunzele plantei, baute cu hidromel sau vin taiat cu apa, sunt folositoare in frigurile ciclice: la febra care apare din patru in patru zile, se beau cate patru frunze, la febra din trei in trei zile, cate trei, iar la cea zilnica cate una. Daca se beau, timp de 30 de zile, cate 30 de frunze zilnic, ea ajuta epilepticilor. De asemenea, inlatura repede icterul, daca se bea sucul frunzelor, cate trei cesti zilnic. Vindeca apoi ranile si fistulele, precum si excrescentele de pe unghii, daca este
folosita sub forma de cataplasma, cu miere si cu sare. Planta se mai intrebuinteaza la herniile intestinale si la hemoragii.
S-a constatat ca, din punct de vedere chimic, planta contine o proportie ridicata de tanin. Medicina stiintifica utilizeaza calitatile ei la tratamentul diareei, al dizenteriei. S-a constatat ca poseda si o actiune hemostatica, iar extern grabeste cicatrizarea ranilor si a ulceratiilor, favorizand, pe de alta parte, vindecarea gingivitelor si stomatitelor. In medicina noastra populara nu se intrebuinteaza.

16. Riborasta

(Lappa maior Gartn., Brusture)

Radacina acestei plante, bauta impreuna cu seminte de pin, este de folos celor care scuipa sange si la puroieri. Aplicata prin cataplasme este buna la luxatii, iar frunzele, sub aceeasi forma, ajuta la ulceratiile vechi.
Medicina stiintifica a constatat ca aceasta planta are o actiune diuretica, hipoglicemianta si antiseptica, dar si laxativa, sudorifica si depurativa, astfel incat adeseori furunculoza dispare, oricare ar fi vechimea infectiei. Extractul mai are si efecte carminative. Dar toate aceste reactii nu sunt studiate in suficienta masura.
Ceaiul de frunze de brusture este recomandat in bolile de stomac, guta, reumatism. Pentru uz extern, se recurge, in plagile purulente, ulceratii pe picioare si furunculoza, la infuzia de seminte. Planta are si proprietati hemostatice si se administreaza in epistaxis. Apa de brusture se intrebuinteaza la spalarea gurii, fiind dezinfectanta si antiputrida. Se crede ca uleiul in care s-a macerat radacina de brusture inlesneste cresterea parului, intrand de aceea in compozitia unor uleiuri de par.
In medicina noastra populara, frunzele de brusture se folosesc la tratamentul ranilor, al ulceratiilor si, in special, al furunculozei. Se administreaza intern in diferite boli.

17. Salia

(Datura stramonium L., Ciumafaie, Alaur, Bolondarita)

Frunzele, fructul si sucul acestei plante, tinute in vin si aplicate sub forma de cataplasme, fac sa iasa aschiile de lemn sau tot ce-a intrat strain in corp. Bauta, fiertura vindeca retentia de urina, sparge pietrele din vezica urinara si porneste menstruatia.
Sunt atestate proprietatile antiastmatice ale plantei, drept care este folosita la confectionarea tigarilor antiastmatice. Datorita scopolaminei, ea are o actiune asemanatoare atropinei; calmeaza excitatiile psihomotrice, fiind utilizata de aceea in tratamentul parkinsonului si al coreei. Asociata cu morfina, se foloseste la calmarea unor dureri foarte puternice si pentru pregatirea narcozei in chirurgie. Are efecte midriatice, utilizabile in oftalmologie si la combaterea raului de mare. In medicina noastra populara, planta se foloseste, sub forma de cataplasme, la rani, iar frunzele in insomnii.

18. Sciare

(Dipsacus pilosus L., Varga ciobanului, Scaius)

Dioscoride afirma ca radacinile acestei plante, fierte in vin si pisate pana capata grosimea unui amestec de ceara cu untdelemn, vindeca, aplicate local, crapaturile si fistulele anale. Se credea ca este un bun medicament impotriva excrescentelor si negilor. Altii pretindeau ca viermisorii de pe capul plantei vindeca frigurile cu accese din patru in patru zile.
Nu s-a precizat compozitia chimica a plantei, pentru ca nu este utilizata nici in medicina stiintifica, nici in cea populara.

19. Stirsozila
Plantele vindecatoare ale dacilor Plantele vindecatoare ale dacilor

(Erythraea centaurium Pers., Fierea pamantului, Floare de friguri, Cintaura, Frigor, Frigurica, Potroaca, Scanteuta de friguri, tintaura)

Actiunea vindecatoare a acestei plante era cunoscuta inca de hipocratici si Plinius. Dioscoride consemneaza ca, sub forma de cataplasma, planta verde cicatrizeaza ranile, curata ulceratiile vechi si le inchide. Fiarta si bauta, inlesneste evacuarea fierii. Fiertura folosita pentru clisma este buna la guta, decongestioneaza si indeparteaza durerile. Sucul este bun in afectiunile de ochi, pentru ca, amestecat cu miere, curata tot ce intuneca pupila. Sucul aplicat pe organele genitale feminine porneste menstruatia si este abortiv. Baut, foloseste mult la bolile de nervi.
Medicina stiintifica a constatat ca planta are proprietati antifebrile, fiind cel mai bun inlocuitor al chininei. Sub forma de prafuri sau de infuzie, se administreaza pentru fortificarea stomacului si pentru combaterea fierbintelilor, indicandu-se si pentru regenerarea sangelui, la anemici, in tulburarile circulatorii, in cazurile de epuizare, la bolnavii febrili, pentru stimularea sistemului nervos etc. Se mai recomanda ca stimulent al poftei de mancare sau in bolile de rinichi si ficat. Extern, se utilizeaza la bolile de piele.
Medicina noastra populara o foloseste pentru calitatile ei febrifuge, apoi contra arsurilor stomacale, a ragaielii, greturilor si impulsului de a vomita, contra flatulentei, a colicilor, diareei, in bolile de inima etc. Extern, decoctul se foloseste la spalaturi ale pielii bolnave.

20. Tendila, Teidila

(Mentha piperita L., Izma, Izma buna, Gingiurna, Minta)

Bauta si aplicata sub forma de cataplasme plantale, este de folos celor muscati de serpi. Fiertura are efecte diuretice. Ajuta si la fracturi, spasme si celor cu respiratie anevoioasa. De asemenea, este buna impotriva colicilor, precum si pentru tratamentul holerei si al paraliziei. Bauta cu vin, planta serveste ca antidot al otravurilor si curata icterul. Bauta cu sare si cu miere, omoara viermii intestinali. Acelasi efect il are daca este consumata cruda, zdrobita. Foloseste si acelora care sufera de elefantiaza, daca este ingerata in mare cantitate, iar dupa aceea se bea zer. Fructele zdrobite, introduse in vagin, sunt abortive si pornesc menstruatia. Albeste cicatricile negre, daca este folosita sub forma de cataplasme. Indeparteaza pungile de sub ochi. Este de folos celor care sufera de sciatica. Are, de asemenea, efect sudorific. Sucul plantei, picurat in urechi, omoara viermii.
Medicina stiintifica recurge frecvent la aceasta planta pentru proprietatile ei calmante, anticonvulsionante si anticatarale. Se foloseste sub forma de infuzii in tulburarile digestive si secretorii, de pilda in gastroenterite, diareea cu varsaturi, colici si convulsii, hepatita, litiaza biliara si renala, dismenoree. Ceaiul baut rece in cantitati mici este antiemetizant. Uleiul esential administrat extern prezinta actiune anestezica valorificata in dermatologie si oto-rino-laringologie. Extractul de frunze are efecte colagoge. Planta este puternic sudorifica, diuretica si fortifica sistemul nervos. Se foloseste in diareea catarala, in convulsiile isterice si in varsaturi.
In industria noastra farmaceutica menta intra in compozitia mai multor preparate si a numeroase ceaiuri.
Planta are o larga utilizare si in medicina populara romaneasca. Se foloseste contra insomniilor, sub forma de cataplasme la combaterea durerilor reumatice si sub forma de ceai la deranjamentele gastrice. Tot ceai de menta se da copiilor a caror vezica urinara functioneaza defectuos. Se mai foloseste contra iritatiilor si in unele boli de piele.
Plantele vindecatoare ale dacilor Plantele vindecatoare ale dacilor

21. Usazila

(Cynoglossum officinale L., Arariel, Limba cainelui, Aratiel, Plescaita rosie, Poalele matii)

Frunzele acestei plante, zdrobite si amestecate cu grasime veche de porc, vindeca muscaturile de caine, chelia si arsurile. Fiarta, bauta cu vin, planta este laxativa. Actiunea cea mai importanta a plantei este cea calmanta. Medicina noastra populara n-o foloseste.

Text preluat si adaptat din lucrarea Medicina in Dacia de I.H. Crisan, Editura Dacica (www.dacica.ro)

AUTOR: AURORA PETAN

Foto: Plansele lui Dioscoride

About these ads

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s