CETATILE UNICE ALE DACIEI

CEA MAI MARE FORTIFICATIE PREISTORICA DIN EUROPA DESCOPERITA LA CORNESTI-TIMIS

La numai câţiva kilometri de Timişoara, la Corneşti, se află ruinele celei mai mari fortificaţii preistorice din Europa. O echipă de arheologi de la Muzeul Banatului, alături de specialişti din străinătate, au demarat un amplu program de cercetare, sperând ca în următorii ani să găsească aici informaţii despre populaţiile care au ocupat teritoriile şi despre cum au evoluat ele de-a lungul vremii.

Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. A existat o cercetare scrisă de regretatul Florin Medeleţ, însă, nimic mai mult. Acum, la fortificaţia de peste 900 de hectare lucrează arheologi din Austria, Germania, Anglia şi SUA. Se fac cercetări geomagnetice şi topografice cu aparatură de ultimă generaţie.

Pe baza probelor de carbon-14, fortificaţia este datată în mod cert în a doua jumătate a mileniului II î.e.n., la sfârşitul Epocii Bronzului. Echipa de arheologidesfăşoară în prezent cercetări privind structura solului, cercetări pe teren, prospecţiuni magnetice şi cercetări arheologice. Potrivit acestora, într-o incintă dintr-o fortificaţie din Epoca Bronzului s-a găsit o altă fortificaţie ce aparţine Neoliticului târziu, iar în afara şanţurilor de apărare s-au descoperit structuri rectangulare arse, ceea ce demonstrează că fortificaţia ar fi avut un sfârşit violent. Fortificatiile banatene sunt cele mai mari din intreaga Europa. De aceea arheologii si-au propus sa le includa in patrimoniul UNESCO. Acest lucru nu se poate realiza decat dupa ce cercetarea lor va fi intr-o stare avansata, astfel ca ei au demarat un proiect international de studiere a lor. Sapaturile de amploare vor incepe vara aceasta, in luna august, la excavatii urmand sa participe, pe langa specialistii de la Muzeul Banatului din Timisoara, si specialisti de la Exeter University (Marea Britanie), Goethe-Universiti Frankfurt am Main (Germania), respectiv University of Tenesee (SUA). „

In zona de nord-vest a Aradului, la 28 km de resedinta de judet, se afla un oras langa care s-au facut descoperiri impresionante. Orasul se numeste Santana, iar la 4 km sud se gaseste Cetatea de Pamant cu acelasi nume, cea mai mare cetate hallstattiana din Europa.

Prima atestare documentara a localitatii sub numele de Santana dateaza din anul 1828, dar asezarea este rezultatul dezvoltarii continue a Comlausului, asezare mentionata inca din anul 1334. Satul Caporal Alexa este consemnat din anul 1334 sub denumirea de Kerecton.

Descoperiri la Cetate 

Cercetarile asupra vechii Cetati de Pamant de la Santana dateaza din anii 1953, primele sapaturi fiind incepute in anul 1963. Pe baza datelor existente si urmare a studiilor de geomagnetism, in 2009 au fost demarate sapaturile la Cetatea de la Santana, descoperirile fiind de-a dreptul spectaculoase.

Cercetarile efectuate au stabilit existenta unei necropole ce apartine primei parti a epocii cuprului (cultura Tiszapolgar, cca. 4000 i.Hr.), a unei asezari datate la sfarsitul epocii bronzului (cca. 1200 i.Hr.) si a fortificatiei, ridicate la inceputul primei epoci a fierului, fiind unul dintre cele mai mari complexe fortificate din aceasta parte a Europei.

Troia Romaniei 

Sapaturile arheologice au fost efectuate pe o lungime de 80 m si au constat in dezvelirea sistemului de aparare al fortificatiei si descoperirea a diverse vestigii, dintre care cea mai importanta este un schelet uman vechi de 5.500 ani.

Pe baza datarii vechimii scheletului uman prin metode noi in antropologie, s-a concluzionat ca asezarea de la Santana este contemporana cu renumita Troia homerica de pe tarmul de apus al Asiei Mici, pentru aceasta Santana fiind denumita “o Troie a Romaniei”.
In santierul arheolologic de la Sanandrei,  s-a descoperit una dintre cele mai mari asezari ale Neoliticului Mijlociu, din zona. Vestigiile civilizatiilor preistorice care au trait in aceasta zona au atras, inca de la primele investigatii, atentia specialistilor. Asezarea pe care o au dezghiocat-o arheologii banateni dateaza din anii 5.300 – 4.800 i.Ch. Sapaturile din campania din 2003 s-au facut mai ales pentru scoaterea la lumina si cercetarea amanuntita a locuintelor din acest sit.
La Sanandrei au mai fost gasite materiale din Cultura Banatului dar si din Culturile Tisa si Vincea. Acestea din urma sunt importuri care i-au ajutat pe specialisti sa demonstreze contemporaneitatea Culturii Banatului si relatiile culturale ale locuitorilor acestei zone cu cei din Panonia. Pe langa efigiile din Neolitic, aici au mai fost decoperite cateva morminte din Evul Mediu Timpuriu.
Din cele constatate de specialisti, la Sanandrei a existat o comunitate de circa 500 de suflete, bine inchegata si protejata deopotriva de un brat al raului Bega Veche si de o fortificatie. Societatea se pare ca era condusa de un sef religios care avea puteri absolute asupra tuturor membrilor comunitatii si care-i coordona in tot ce intreprindeau, ceea ce s-a concretizat inclusiv in urbanizarea zonei, cu case perfect randuite pe strazi. Societatea de la Sanandrei avea un caracter protorurban asemeni celor din Grecia si din Orient, medii care au influentat ulterior centrele urbane preistorice din Europa Occidentala. Cel mai interesant este insa faptul ca locuitorii de aici faceau schimburi comerciale pana si cu comercianti din zona Marii Egee, de la care cumparau scoici Spondilus, pentru podoabe.
Din punct de vedere religios, la Sanandrei se tinea cultul fecunditatii. Aici au fost descoperiti mai multi idoli feminini de mici dimensiuni (de la doi – trei pana la 10 centimetri fiecare) si a fost dezvelit un mormant avar, doua morminte neolitice si cateva locuinte dacice in care s-a gasit material ceramic

SURSA: http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com/2011_07_01_archive.html

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s