DATORITA TRADATORILOR DE TARA, ASA VA ARATA VIITORUL LA ROSIA MONTANA

Valoarea metalelor rare din zacamintele de la Rosia Montana, mai mare decat a aurului – expert

Valoarea metalelor rare din zacamintele de la Rosia Montana, mai mare decat a aurului - expert

Sursa foto: RMGC.ro

Geologul Aurel Santimbrean, care a fost peste 20 de ani, pana in 1987, sef la exploatarea miniera de stat de la Rosia Montana, afirma ca nu aurul si argintul sunt cele mai valoroase zacaminte din zona vizata pentru exploatare de catre Gold Corporation, adevaratele „comori economice” fiind metalele rare.

„Zacamintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu si wolfram sunt evidentiate calitativ si cantitativ in documentatia pe care Rosia Montana Gold Corporation a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale”, a declarat, luni, pentru Agerpres, fostul geolog sef al minelor de la Rosia Montana.

El sustine ca prin exploatarea acestor metale rare, nementionate in proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizari in industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine „multimiliardara in doi-trei ani, in timp ce statul roman nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zacaminte facute cadou”.

Utilizarea metalelor rare

Santimbrean a amintit, in context, ca titanul este folosit in combinatii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice si usoare pentru industria aerospatiala, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice si dentare, bijuterii, telefoane mobile, etc.

De asemenea, germaniul se gaseste in natura in cantitati mici si are excelente proprietati semiconductoare si se utilizeaza la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru cresterea duritatii si elasticitatii otelului.

Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, in industria petroliera ca si catalizator pentru inlaturarea sulfului, in producerea lampilor cu halogeni si röntgen si in medicina nucleara.

Vanadiul este utilizat la obtinerea de oteluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteza. Dintre compusii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca si catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Santimbrean.

Romanii, insuficient calificati pentru exploatarea zacamantului de la Rosia Montana

El cunoaste in detaliu zacamintele din perimetrul minier si considera ca Guvernul a actionat „intr-o totala necunostinta de cauza, niciunul dintre specialistii romani de renume nefiind consultat nici in privinta zacamintelor rare de la Rosia Montana, nici in privinta asa-zisei relansari a mineritului”.

Santimbrean considera si ca exploatarea pe baza de cianuri nu inseamna relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica.

„Minerii cred ca vor practica vechea lor meserie de pana in 1990. Este absolut fals. Firma straina va veni cu personalul si utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Strainii vor fi bine platiti, iar romanii vor fi modestii oameni de serviciu ai companiei”, a spus Aurel Santimbrean.

Geologul evidentiaza ca pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trai sanatos, cianura afectand ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultura, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic si arhitectural, care sunt atractiile turistice ale zonei, vor fi distruse”, a spus Santimbrean.

El s-a mai declarat revoltat si de „turismul parlamentar practicat in aceste zile la Rosia Montana, lipsit de bun simt”, politicienii preferand sa ia „o masa copioasa cu cei de la Gold Corporation”, dar sa nu mearga la Muzeul Mineritului, deschis in 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentara a localitatii si a mineritului, care este unic in Romania si chiar si in Europa.

sursa: http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/valoarea-metalelor-rare-din-zacamintele-de-la-rosia-montana-mai-mare-decat-a-aurului-expert-1535115

Documentarul pe care investitorii de la Rosia Montana n-ar vrea sa-l vada vreodata romanii

Autor: Roxana Garaiman

Documentarul pe care investitorii de la Rosia Montana n-ar vrea sa-l vada vreodata romanii VIDEO

Mina de aur Yanacocha, Peru se intinde pe 23.000 m patrati unde sant sapate 5 cariere

Tensiunile sociale, saracia, pierderea traditiilor locale, contaminarea apelor potabile si bolile reprezinta numitori comuni ai comunitatilor din apropierea exploatatiilor pe baza de cianura. Un documentar realizat de un grup de jurnalisti de investigatie, despre efectele pe care le produce una dintre cele mai mari mine de aur din lume, situata intr-o zona cu istorie bogata din Peru, surprinde prin asemanarile cu situatia de la Rosia Montana. Poate materialul jurnalistic sa ofere indicii despre soarta comunitatii din Muntii Apuseni?

„Open Pit” (Mina de suprafata) este un film documentar lansat in 2011, care isi propune sa ofere o imagine asupra impactului mineritului pe baza de cianura, dincolo de studiile corporatiste.

Yanacocha, cea mai profitabila mina din America Latina si a doua ca marime din lume, este situata la 4000 de metri altitudine, pe culmile Anzilor, la 50 de km de orasul peruan cu bogata istorie incasa, Cajamarca.


Vedere de ansamblu a minei de aur Yanacocha, Peru

Mina este detinuta in prezent de americanii de la Newmont Mining Corp (51%), compania peruana Buenaventura of Peru si de Banca Mondiala, prin International Finance Corporation, care detine 5% si care ar trebui sa reprezinte o garantie a respectarii standardelor etice din domeniu. De precizat este ca Newmont detine si o participatie de 13% la Gabriel Resources, in timp ce Banca Mondiala a refuzat sa finanteze proiectul minier din Romania.

Mina de aur, promisiunea unei vieti mai bune

Deschiderea exploatarii in 1993 a reprezentat pentru comunitatea locala, care practica in principal agricultura de subzistenta, o mare speranta pentru dezvoltare economica si cresterea nivelului de trai.

Si intr-adevar, din punct de vedere economic, mina reprezinta un real succes – conditiile geologice sunt favorabile, expertii locali spun ca implicarea companiei peruane asigura respectarea standardelor nationale, iar guvernul este incantat de incasarile generate de activitatea economica.

Potrivit politicii de redevente, regiunea Cajamarca beneficiaza de jumatate din impozitul pe venit platit de Yanacocha, bani care contribuie la dezvoltarea unor proiecte economice si sociale, generatoare de locuri de munca, pentru promovarea educatiei, agriculturii si turismului.

Potrivit datelor companiei, Yanacocha lucreaza cu 500 de furnizori locali, de unde cumpara totul, de la materiale de constructii, la echipamente si servicii de telefonie. Compania a construit sute de kilometri de drumuri in zona, inclusiv un drum pentru trafic greu, de 40 de milioane de dolari, care asigura accesul la mina.

In total, valoarea investitiilor directe depaseste suma de doua miliarde de dolari, in timp ce profitul sare binisor de sapte miliarde de dolari.

Totul, in schimbul unei exploatatii gigant, cu cinci cariere, care se intinde pe o suprafata de 251 km patrati. Circa 600.000 de tone de pamant sunt dislocate in fiecare zi, prin explozii controlate. Dintr-o suta de tone de pamant, se obtine o singura uncie de aur, echivalentul unui inel.


Vedere din satelit a minei de aur Yanacocha, Peru

Prea frumos ca sa fie adevarat

Am putea spune ca regiunea Cajamarca a facut un pact avantajos cu diavolul, dar cat de avantajos este, de fapt, acest compromis?

In apropiere de piata centrala din Cajamarca se afla o cladire din piatra numita „Camera rascumpararii”. In acea incapere a fost intemnitat, in 1532, regele incas Atahualpa. El a facut un pact cu colonialistii spanioli, promitandu-le ca va umple camera cu bijuterii din aur, in schimbul libertatii sale. Desi s-a tinut de cuvant, spaniolii tot l-au ucis. Iar de atunci, strainii continua sa „fure” aurul, se plang batranii locului.

De 20 de ani, de cand a inceput exploatarea zacamantului aurifer, zeci de protestatari au murit in urma ciocnirilor violente cu fortele de ordine.

In timp ce mina se extinde tot mai mult, inghitand munte dupa munte, localnicii raman fara surse de apa potabila. Panza freatica este contaminata, specii intregi de plante medicinale dispar, animalele mor, iar oamenii se imbolnavesc.

Ocupatiile lor de baza, agricultura si pastoritul, sunt amenintate de noile conditii de mediu, in timp ce comunitati intregi care au fost stramutate, au pierdut contactul cu vechile traditii si obiceiuri locale.

Bastinasii acuza inselatorie

Un studiu de caz realizat in anii 2000 de o organizatie internationala dezvaluie cum resimt bastinasii activitatea miniera. Oamenii si-au vandut pamananturile pe nimic, deoarece li s-a spus ca nu vor fi sapate decat cateva „gauri”, iar activitatile agricole vor putea continua in acel loc. Ei nici macar nu au inteles pe deplin conceptul de „vanzare definitiva” a pamantului, in conditiile in care, conform traditiilor milenare din comunitatile de pe culmile Anzilor, oamenii fac schimb de pamanturi de generatii intregi, insa continua sa il foloseasca la comun.

Apele repezi de munte, pline de duhoare

In plus, oamenii se plang de duhoarea apei din rauri, care capata uneori nuante galbui sau maronii si care transporta de multe ori deseuri din zona de exploatare. Totusi, cateva comunitati se bazeaza exclusiv pe aceasta sursa de apa si au fost raportate multe cazuri de imbolnavire a oamenilor si a animalelor.


Rau care curge in apropierea exploatatiei miniere de la Yanacocha, Peru

Intr-adevar, investigatii ale Organizatiei Mondiale de Sanatate arata ca apa este poluata cu diferite substante toxice, precum cuprul, a caror concentratie este si zeci de ori mai mare decat standardele internationale. De asemenea, rapoartele intocmite arata ca aciditatea apei este deosebit de crescuta. In astfel de conditii, pestii si broastele au disparut, desi reprezentau o sursa de hrana pentru locuitori.

Un stil de viata milenar, care se stinge

Alte comunitati au fost stramutate in intregime in Cajamarca, dar le este imposibil sa se adapteze vietii de oras. Traditii milenare sunt pe cale de disparitie, in timp ce oamenii nu reusesc sa isi gaseasca un loc de munca si traiesc din ajutoare sociale.

De la inceperea exploatarii, s-a inregistrat o crestere de pana la 20% a numarului de copii abandonati, dar si amplificarea violentei domestice si a dificultatilor financiare.

Intoxicatie cu mercur

In vara anului 2000, un camion incarcat cu mercur, care se indrepta catre Lima, s-a rasturnat in apropierea localitatii Choropampa, deversand pana la 150 de kg de substanta toxica. Localnicii au crezut ca este vorba despre un tip de metal pretios, au strans substanta si au depozitat-o in case. Simptomele intoxicatiei cu mercur au inceput sa apara in cateva zile si cateva persoane au fost spitalizate. Compania a fost acuzata ca nu a informat corect si la timp localnicii despre pericol. Pe de alta parte, incidentul a demonstrat ca accidente cu risc ridicat pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor pot avea loc in orice moment.

sursa: http://www.business24.ro/macroeconomie/industria/documentarul-pe-care-investitorii-de-la-rosia-montana-n-ar-vrea-sa-l-vada-vreodata-romanii-1535144

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s