Dacii şi energia liberă Partea întâi

Istoria e o enigmă

Titlul acesta poate părea şocant pentru majoritatea dintre dumneavoastră. Voi dovedi însă că s-ar putea să existe o legătură mai strânsă decât ne putem noi închipui între civilizaţia geto-dacă şi tehnologiile  avansate ale energiilor libere. Adevărul este că noi nu ne cunoaştem istoria. Şi când spun noi, să ştiţi că nu mă refer doar la români, deşi la poporul nostru mistificarea istoriei este mai puternică decât la altele. Iată de ce spun asta: …

 în vreme ce profesorii noştri de istorie continuă să ne spună că începuturile civilizaţiei umane se află undeva în urmă cu aproximativ şase, şapte mii de ani, acum circa o sută de mii de ani cohorte de sclavi scurmau  pământul în cele câteva locaţii de pe glob unde aurul se găsea şi se mai găseşte nativ, în scopul de a-l scoate la lumină pentru o elită de oameni care străbăteau cerurile planetei în vehicule zburătoare ce depăşeau tehnologia actuală şi se luptau între ei pentru supremaţia peste continentele pământului cu arme pe care noi abia de câţiva ani am început să le punem la punct… Nu e literatură SF ce spun, nici o presupunere şi nici vreo afirmaţie nebunească.

Acest fapt este atestat  în scris de către cele mai vechi scrieri sumeriene şi vedice, precum şi de majoritatea legendelor şi miturilor celor mai vechi popoare ale omenirii. Şi mai ales acest fapt este atestat  material de dovezi arheologice care s-au adunat cu miile în depozitele a zeci dacă nu cumva sute de muzee de istorie ale omenirii sau care există în continuare pe teren în diferite locaţii pe glob… Din păcate, nu sunt făcute publice… Omenirea nu trebuie să ştie că de fapt Sodoma şi Gomora au existat cu adevărat şi că au fost rase de pe faţa pământului de nişte explozii nucleare  cu mult mai puternice decât cele de la Hiroshima şi Ngasaki. 

Ruinele de la Mohenjo-Daro

Ruinele de la Mohenjo-Daro

Nu trebuie să ştim că miile de oameni morţi pe străzile străvechiului oraş Mohenjo – Daro  – oraş a cărui nivel de civilizaţie era comparabil cu al oricărui oraş modern, au murit tot în urma unei explozii nucleare, scheletele lor prezentând şi azi după trecerea a circa patru mii de ani, cel mai ridicat grad de radioactivitate descoperit vreodată în vreun sait arheologic pe cuprinsul planetei.

Omenirea, noi masele largi, nu trebuie să ştim că în preistoria omenirii ( străvechime ) se utilizau frecvent în afara armelor nucleare, arme cu pulsuri electromagnetice sau lasere  de mare putere capabile să topească  instantaneu până şi cele mai dure roci… Şi despre lucrurile astea profesorii de istorie nu ne spun căci habar nu au… Ei ne predau istorie, nu preistorie ! Nu ?…

Dar cine stabileşte oare unde se sfârşeşte preistoria şi unde începe istoria ? Cine stabileşte distincţia între ele… istoria trebuie să fie una  singură şi trebuie să înceapă cu începuturile vieţii pe plantă şi să se sfârşească cum e firesc cu sfârşitul, oricând va fi acesta…

Profesorul care-ţi predă la oră, îţi predă la rândul lui exact acelaşi lucru care i-a fost predat de către înaintaşii săi, conform aceleiaşi programe de învăţământ, programă de învăţământ pusă la punct de cercurile politice, care la rândul lor controlează ceea ce au voie sau nu au voie să spună, maselor largi, arheologii.

Pe de altă parte aceştia din urmă pe lângă faptul că sunt controlaţi ( de cele mai multe ori fără să-şi dea seama ) mai sunt şi tributari sentimentelor umane care-i fac să greşească…

Din păcate istoria  planetei a fost scrisă de incompetenţi şi este predată conform unor programe scrise tot de nişte incompetenţi… la ordinul celor interesaţi ca aceşti incompetenţi să continue în greşeală… Şi arheologii sunt cu atât mai uşor de controlat de către elitele politice cu cât fondurile de cercetare vin de la acestea… şi de asemenea arheologii sunt cu atât mai uşor de controlat cu cât sunt mai incompetenţi…  În felul, acesta arheologii ne mint din incompetenţă iar profesorii de istorie  din neştiinţă…

A persevera în greşeală-i cretinism

A greşi e omeneşte. Dar a persevera în greşeală e o dovadă de prostie sau de rea intenţie… Profesorii noştri ne spun deci că piramidele egiptene, şi toate suratele lor de pe toată suprafaţa  globului au fost construite în urmă cu circa patru mii de ani, în vreme ce ele de fapt au fost realizate acum circa doisprezece mii de ani, unele din ele fiind chiar mai vechi. Ce fel de  gândire trebuie să ai, ce fel de spirit critic trebuie să-ţi controleze gândirea ca să poţi afirma că o clădire înaltă de 150 m a cărei proiecţie a vârfului  pe centrul bazei are o deviaţie de doar şase milimetri, şi care e realizată cu peste două milioane de blocuri de piatră cu greutatea medie de circa două tone, a fost realizată de câteva mii  de sclavi care au lucrat cu scule din bronz şi cu frânghii şi pârghii ?…

Asemenea construcţie nici în prezent nu poate fi realizată la aceşti parametri – şi cred că aţi înţeles că am dat ca exemplu piramida aşa zisă a lui Kheops. Când crezi că eşti cel mai mare specialist în istoria omenirii, fără a avea nici cele mai elementare cunoştinţe tehnologice de inginerie e uşor să decretezi că o construcţie ca piramida lui Keops a fost construită cu unelte realizate dintr-un material care nu poate tăia nici măcar o bucată de lemn  de fag… ( mă refer la uneltele de cupru şi bronz ! ). Când habar nu ai cum arată urma de tăiere lăsată de o pânză diamantată în roci dure cum ar fi andezitul sau granitul, e uşor să decretezi că  blocuri întregi fasonate perfect din acest material aflate în compoziţia majorităţii construcţiilor megalitice străvechi au fost realizate cu dalta şi ciocanul…

Dacă nu ai cunoştinţe de inginerie nu ai ce căuta să practici arheologia… Inginerii care s-au aplecat asupra studiului acestor construcţii străvechi ştiu de mult că toate aceste construcţii au fost  realizate  cu ajutorul unor tehnologii cel puţin la fel de avansate ca cele pe care le avem noi azi, tehnologii care însă în mod sigur nu erau bazate pe hidrocarburi…

Şi pentru că vorbirăm de piramida lui Keops…:  sarcofagul din granit dur care se află în inima acelei piramide poartă urmele clare ale prelucrării cu maşini unelte de mare putere care acţionau  scule tăietoare  diamantate. În vreme ce feţele exterioare ale acelui sarcofag au fost  tăiate cu fierăstraie diamantate de mare viteză, interiorul a fost prelucrat cu  burghie tubulare  cu vârf diamantat, a căror viteză de lucru a fost de asemenea una de mii de rotaţii pe minut…

Iar capacul  care de asemenea este o piesă  înalt tehnologică poartă urmele clare ale prelucrării cu ceea ce noi azi am putea numi strung carusel de mari dimensiuni…

Dar dacă nu ai cunoştinţe de inginerie, şi nu ai văzut în viaţa ta cum lucrează o asemenea maşină unealtă  nici nu vei fi capabil să înţelegi ceea ce dezgropi din colbul istoriei…Dacă eşti arheolog şi nu cunoşti tehnologie nu ai ce căuta în această meserie…

Tehnologia actuală şi posibilitatea de informare a internetului ne-a oferit  şansa de a constata aceste falsuri grosolane… cu toate astea, acestea persistă în  programele de învăţământ, continuând să oblige pe profesori să predea copiilor noştri nişte inepţii, nişte lucruri  care un au nici o legătură cu realitatea… iar aceştia… cu scuzele de rigoare în nici un caz nu se pot numi oameni de ştiinţă… nici măcar profesori.

Ştiinţa prin însăşi definiţia ei originală este supusă perfecţionării continue, permanentelor actualizări. De aceea se numeşte ştiinţă, pentru că în urma cercetărilor continue, trebuie ca în permanenţă să vină cu date noi, cu anularea informaţiilor vechi şi înlocuirea lor cu altele noi, în lumina ultimelor descoperiri.  Dacă nu faci asta nu te poţi numi om de ştiinţă… Cel mult un mincinos ordinar… Aceasta-i diferenţa între un mincinos şi un om de ştiinţă, ultimul fiind cel ce-şi recunoaşte permanent greşeala şi oferă noi şi noi date mereu şi mereu mai actuale şi mai conforme cu  stadiul de dezvoltare la care duce implicit o asemenea modalitate de lucru.

Orice cercetător, orice om de ştiinţă, orice om care informează masele e supus greşelii… oricine oferă date va fi supus testului  nemilos al timpului. Timpul le va dovedi de cele mai multe ori irelevanţa sau falsitatea… Eşti om de ştiinţă dacă vii onest şi recunoşti că te-ai înşelat oferind în acelaşi timp noile date în lumina cărora ai ajuns la o nouă concluzie…

Eu însumi, în cărţile pe care le-am scris până acum am oferit date false… şi sunt convins că continui să ofer asemenea date… Dar tocmai de aceea continui să scriu, pentru ca  noile şi tot mai noile date oferite să aducă informaţia din vechile cărţi într-o nouă lumină… Dacă nu aş face asta aş fi doar un mincinos ordinar…

Stau mărturie a celor pe care le spun, vechile construcţii megalitice ridicate cu mult înainte de ceea ce profesorii ne spun că ar fi începutul istoriei… şi toate, fără excepţie cu o tehnologie la care noi cei de azi nici măcar nu putem să visăm. Există blocuri imense de piatră a căror forme geometrice sunt perfecte şi pe care tehnologia actuală le-ar putea realiza lejer, dacă nu ar fi dimensiunile lor… Cele mai puternice macarale actuale abia pot ridica câteva sute de tone… Dar acele blocuri din piatră fasonate  perfect la toleranţe de ordinul unui milimetru au greutăţi de peste o mie de tone…

Baalbek si Sacsayhuaman

Baalbek si Sacsayhuaman

Există zeci şi zeci de dovezi ale unor asemenea tehnologii… Sacsayhuaman, Tiahuanacu, Chavin, Baalbek, Giza, şi toate celelalte piramide şi construcţii perfecte de pe toată suprafaţa planetei…

Toate sunt catalogate de profesorii noştri de istorie ca fiind realizările unor oameni care abia ieşiseră din epoca de piatră…

În acelaşi context se înscriu şi lucrările megalitice din Munţii Orăştiei… Blocuri imense din andezit, prelucrate perfect… îmbinate perfect.. Ori andezitul nici în ziua de azi nu poate fi prelucrat  la asemenea forme geometrice perfecte, fără ajutorul unor  maşini unelte foarte performante… căci e una din cele mai dure roci din lume.  Şi nu cred că ar fi capabil să-mi spună vreun arheolog sau istoric că  fierăstraie diamantate de mare viteză şi mare precizie pot fi acţionate manual… Ce făceau oamenii de atunci, dădeau la manivelă ca-n desenele animate ale cuplului Hannah şi Barbera ? ( Aventuri în epoca de piatră ). Să fim serioşi ! Soarele de andezit, din sanctuarul de la aşa zisa „Sarmisegetuza regia” de fapt Kogaionul, centrul spiritual al  civilizaţiei geto-dace a fost la origine o formă perfect circulară, un disc perfect  care nu ar putea fi realizat prea uşor nici cu cele mai performante maşini unelte din ziua de azi.  În nici un caz asemenea fineţe a prelucrării, asemenea muchii şi asemenea tăieturi perfecte şi egale nu ar fi putut fi obţinute manual, fie dăltuitorul respectiv cât de perfect ca meseriaş…

Soarele şi drumul de andezit

Soarele şi drumul de andezit

Sunt aspecte pe care arheologii noştri nici măcar nu le-au remarcat pentru că nu au avut nici un fel de pregătire tehnologică… Asemenea construcţii nu se pot realiza manual, şi cu atât mai greu se poate închipui că ar fi fost realizate cu dalta şi ciocanul din cupru sau din bronz.  

Istoria e strâns legată de tehnică

Aşa cum spuneam într-o altă cartea a mea ( “Despre arcuri şi săgeţi… şi nu numai !” – va apărea in curând ) arheologii români, dacă ar dezgropa  o piesă disparată, parte componentă a unui arc compus complex, nici măcar nu ar fi capabili să-şi dea seama cu ce au de-a face căci habar nu au cum  şi din ce materiale se construiesc asemenea arcuri. Exemplul se extinde  la întreg domeniul de activitate al arheologiei făcând ca atunci când un arheolog ar dezgropa o  piesă a unui mecanism complex  ( şi au fost asemenea cazuri cu duiumul ) ar înţelege că nu e o oală  din lut, o unealtă din piatră sau  o sabie,  dar ar fi convins că ea provine din vremurile de azi, deoarece necunoscând capabilităţile şi nivelul  tehnologic actual nu şi-ar putea da seama dacă acea piesă este sau nu posibil a fi încadrată tehnologiei actuale… şi astfel ar rata posibilitatea de a înţelege că are de-a face cu o tehnologie străveche dar care probabil a fost mult superioară celei actuale… Asemenea cazuri sunt nenumărate în  istoria arheologiei moderne. Până acum au fost ignorate şi s-a ascuns pe cât posibil adevărul despre ele. Numai că în ultimul timp perfecţionarea tehnicilor de datare nu mai permite  declararea unor asemenea artefacte ca fiind falsuri şi nici ignorarea lor, decât cu riscul de a te face ridicol în ochii opiniei publice.

Un alt factor care contribuie la falsificarea istorie este orgoliul  unor ştiinţifici care şi-au construit cariere academice pe falsuri şi pe interpretări greşite, falsuri care,  voit sau nu, au slujit intereselor marilor puteri ( indiferent care au fost acestea ) şi care dacă ar recunoaşte  că au greşit ar trebui să recunoască implicit că au fost răsplătiţi de către cei cărora le-au slujit prin această activitate a lor …

Iar ceea ce e mai grav, este faptul că una din cauzele principale dacă nu cumva singura datorită căreia  asistăm acum la distrugerea programatică a ţării noastre este tocmai legătura strămoşilor noştri cu aceste tehnologii extrem de avansate, pe care, inginerii de azi încă nu le pot înţelege deplin. 

Istoria a consemnat în scrierile străvechi cele câteva locaţii de pe planetă în care aurul se găseşte în stare nativă. Cum or fi reuşit oamenii care tocmai ieşiseră din epoca de piatră să determine  locaţiile acestea ? Căci, deşi aurul era mult, în nici una nu era  la suprafaţa solului să dai cu piciorul în el cum dai într-un bolovan care-ţi stă în drum ? Veţi spune că exista aur totuşi în râuri… Da… în zonele unde zăcămintele de aur nativ sunt relativ aproape de suprafaţă, râurile vor prelua o parte din el şi-l vor transporta în aval… Dar puneţi-vă în locul unui om primitiv, din epoca de piatră, căruia-i chiorăie maţele de foame şi umblă să caute ceva de mâncare.

Credeţi că va da vreo atenţie strălucirii nisipului de pe fundul apei sau mai degrabă peştelui sau broaştei care stă pe acel nisip ?…

Nu vi se pare mai normal ca omenii de atunci să fi fost mai interesaţi de surse de hrană, de surse de pietre dure din care să-şi cioplească cuţite şi vârfuri de suliţă sau de săgeată, să fie mai interesaţi de  cultura plantelor şi creşterea animalelor… ? Ori ei ce fac !? Abia coborâţi din pom, şi abia ce-au învăţat să vorbească devin brusc interesaţi de aur… unul din  cele mai inutile metale  din punctul de vedere al unei tehnologii primitive. Cu orice alt metal ai alia aurul, nu obţii decât un metal la fel de moale…

Havila – Vlahia

Bun… să trecem peste aceste întrebări asupra cărora nici un istoric nu e dispus să se aplece serios, şi să vedem că undeva, într-una din cele mai vechi scrieri ale omenirii, anume în scrierile sumeriene, preluate mai târziu în forma aproape identică de scrierile Vechiului Testament scrie  că ţara Havila avea aur şi că acesta era foarte bun… Adică în ţara Havila aurul era de o calitate deosebită…

Dar scrierile sumeriene povestesc despre nişte evenimente care s-au petrecut într-un interval de timp cuprins între circa 400 de mii de ani înainte şi până acum câteva mii… Ce interes aveau fisoniţii, locuitorii ţării Havila să exploateze aurul, şi de ce ar fi făcut-o ?… Şi asta când ?! Atunci când, conform declaraţiilor istoricilor, omul se afla undeva pe la jumătatea perioadei cunoscute drept epoca de piatră, adică prin mezolitic…

Ţara Havila este unul din cele două sau trei leagăne reale ale omenirii… şi este cunoscută de către istoricii actuali drept România. Havila este grafia veche a cuvântului străvechi Valahia (Vlahia ) iar fisoniţii sunt locuitorii de pe malurile răului Fison, râu care  nu e altul decât Dunărea de azi.. Dunăre care, de-a lungul existenţei ei în conştiinţa umanităţii a purtat mai multe nume dintre care cel mai vechi este acela de Pison sau Fison. Şi acum vine altă nelămurire pe care o am…

 Dacă aurul se găseşte în unele zăcăminte în stare nativă, cuprul nu. Cuprul este aproape fără excepţie  prins în combinaţii complexe în minereuri şi roci şi pentru extracţia lui trebuie folosită o tehnologie metalurgică complexă care implică mai multe procese care depind unul de altul.

Singurul metal care se găseşte în stare nativă  pe sol este fierul, de cele mai multe ori provenind din meteoriţi… fierul meteoritic… altfel şi acesta trebuie extras din  minereuri… dar se extrage mai uşor decât cuprul, procesul fiind mult mai simplu tehnologic, practic măcinarea minereurilor de fier şi topirea lor. Va urma. CCD

AUTOR  Catalin Dan Carnaru

http://blog.catalindancarnaru.ro/dacii-si-energia-libera-partea-intai/

PARTEA 2 AICI: https://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2014/01/07/dacii-si-energia-libera-partea-a-doua/

Anunțuri

Un gând despre „Dacii şi energia liberă Partea întâi

  1. Emisiunea „Ancient Aliens” documenteaza satisfacator prelucrarea artefactelor egiptene cu freze si discuri (diamantate?). Scheletele dinozaurilor din muzee sunt acoperite cu o pelicula care protejeaza vizitatorii de radioactivitate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s