Povestea celor şapte neamuri ale dacilor – una din tainele moştenite de limba română

Cândva, de mult, la începutul primului mileniu înainte de Hristos, pe teritoriul României şi dincolo de acesta, locuiau şapte neamuri de obârşie pelasgă. Limba vorbită de aceştia păstra încă un important fond comun cu cea pelasgă.Ceea ce o delimita însă de limba pelasgă era un concept unitar al limbii cu particularităţi regionale. Particularitatea regională ce făcea deosebirea între vorbirea unui neam şi celălalt consta în folosirea predominant caracteristică a unei vocale. Erau şapte neamuri, precum cele şapte vocale ale limbii române.

Daci 04

Cel dintâi între neamuri era al dacilor. Vocala ce le era caracteristică era a. Ei erau daci, adică „de aici” cu alte cuvinte din această excepţie „de aici”, în vorbirea curentă prin simplificare, s-a ajuns la “d‘aci”, respectiv daci. Teritoriul pe care trăiau era sudul Transilvaniei, de la Carpaţii de curbură până la Munţii Apuseni, partea sudică şi limita cu zona Banatului, iar spre sud erau limitaţi de Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş, Munţii Cibin, Munţii Orăştiei până către Munţii Banatului. Zona aceasta fiind vatra Daciei, celelalte neamuri erau aşezate de jur împrejurul acestuia.

Daci 02

Cel de-al doilea neam este cel al decilor. Vocala ce le era caracteristică era e. În limbajul popular, acest nume “deci” provenea asemenea celui al dacilor din “de aici”, respectiv “de aci” ajungându-se la „deci” Iar prin transformare lingvistică g a luat locul lui d şi s-a ajuns la “geţi”. Este cunoscut faptul că în nordul judeţului Mehedinţi există acest fenomen lingvistic de vorbire cu g ca înlocuitor al unor consoane. Teritoriul pe care trăiau este cel cunoscut ca Geţia, adică Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi sudul Moldovei, iar la sud, pe ambele maluri ale Dunării.

Daci 01

Al treilea neam este cel al „dicilor”. Vocala ce le era caracteristică era i. Acest nume provine tot din „de aici”, respectiv “de aci” mai apoi „di aci”, iar prin transformarea lui a se ajunge la „dici”. Teritoriul pe care trăiau este cel al Moldovei, cu precizarea că se întindea până dincolo de Nistru la est şi nord. Vorbirea celor din Moldova de azi este notorie prin i.

Daci 06

Următorul neam dacic este cel al „docilor”. Vocala caracteristică este o. Provenienţa este aceeaşi, adică din “de aici” din care, eludându-l pe a şi rotindu-l pe e în o, apare „doici” respectiv „doci”. Teritoriul pe care trăiau este Banatul, cu menţiunea că se întindea mult la vest şi sud şi parţial Oltenia.

Cel de-al cincilea neam dacic este cel al „ducilor”. Vocala lor caracteristică este u, adică vocala atribuită lui Dumnezeu. Acest neam era cel mai puţin numeros, limba ce o vorbeau era dulce, puţin cântată precum vorbesc cei de pe Târnave. Teritoriul pe care trăiau era o zonă pe axa Rupea, Agnita, Mediaş, Blaj, având cam 50 de km lăţime, iar spre nord, zona Tg. Mureş şi Reghin. Acest neam era precum leviţii la vechii evrei, adică dintre ei se alegeau preoţii.

Următorul neam dacic este cel al „dăcilor”. Vocala caracteristică este ă. Mecanismul de formare al numelui este asemănător precedentelor. Teritoriul pe care trăiau este partea de nord a Munţilor Apuseni, Bihorul, Zalăul, zona Clujului şi Maramureşul. Şi astăzi cei de pe aceste meleaguri vorbesc cu „tăţi” în loc de toţi ş.a.m.d.

Daci 03

Al şaptelea neam este cel al „dâcilor”. Vocala caracteristică este â. Teritoriul pe care trăiau este cel al zonei Harghita-Covasna. Despre aceştia se ştiu mai puţine. Dintre ei se alegeau slujitorii în templele dacice, ce însoţeau preoţii, asemenea cântăreţilor bisericeşti de azi. Ceangăii se pare că sunt urmaşii acestui neam, ei suferind însă o puternică influenţă forţată din partea secuilor şi ungurilor, odată cu venirea acestora din urmă peste ei.

Este interesant de remarcat neamul docilor sau „doicilor”. Sub presiunea altor popoare în drumul acestora spre sud, o parte a neamului docilor a migrat din locul de obârşie spre centrul şi vestul Europei, respectiv Germania de azi, Austria şi Elveţia. Numele l-au păstrat sub forma de „doici” însă scris astăzi altfel, respectiv „deutch”, dar pronunţat doici, iar ţării i-au spus Deutchland.

La fel de interesant de remarcat este numele olandezilor. Aceştia spun că sunt „dutch”. Adică sunt din neamul „ducilor”. Cum se poate aceasta?

Câteva din tăblițele de aur de la Sinaia, copiate în plumb, ca urmare a deciziei regelui Carol I. De ce a luat această decizie? Ce adevăruri transmit... încât a hotărât să le topească?

La trecerea neamurilor dacice la mono-teismul Zamolxian, o parte din neamul preoţilor s-a răzvrătit, aceştia fiind cei ce locuiau în partea de nord a teritoriului acestui neam. Ca urmare a acestei răzvrătiri, s-a pus legământ de blestem peste ei întru alungarea lor. Astfel au fost nevoiţi să-şi părăsească locul de obârşie şi s-au stabilit în vestul Europei, la vărsarea Rinului în Marea Nordului. Locurile din care au plecat mai păstrează şi azi amprenta celor întâmplate atunci, în sensul că beneficul zonei locuite de aceştia este mai scăzut decât al celor dimprejur.

Ca o paranteză, se cuvine amintită în acest context o întâmplare despre un alt blestem aruncat asupra unei colectivităţi. Este vorba despre blestemul aruncat în vremea regelui dac Oroles peste  o parte din bărbaţii din oastea sa. În timpul unui război împotriva unor invadatori, ca urmare a laşităţii unei părţi din oştire, dacii au fost aproape de a fi înfrânţi şi numai intervenţia, dârzenia şi vitejia de care au dat dovadă femeile dace au făcut ca duşmanul să fie alungat.

Urmarea a fost că regele a poruncit ca toţi acei trădători şi laşi împreună cu familiile lor să aibă domiciliu forţat în zone numite „sălişte”. S-a pus legământ de blestem ca, în acele zone, femeile să aibă ultimul cuvânt în familie, adică bărbatul să fie sub ascultarea femeii. Exemplu este Săliştea Sibiului. Când ies din acea zonă, bărbaţii se comportă absolut normal ca orice bărbat, însă de cum intră înapoi, se schimbă radical, devenind supuşii femeilor. Cu alte cuvinte legământul încă lucrează.

În încheiere, o întrebare se naşte  parcă de la sine „Unde, pe  lumea asta, se mai întâlneşte o asemenea limbă frumoasă şi bogată în unitatea şi particularităţile ei, precum limba ce-o vorbim de veacuri, limba daco-romana pentru cei de ieri şi limba română pentru cei de azi?”

Sursa: https://newsconspy.wordpress.com/2013/08/10/povestea-celor-sapte-neamuri-ale-dacilor-una-din-tainele-mostenite-de-limba-romana/

Anunțuri

2 gânduri despre „Povestea celor şapte neamuri ale dacilor – una din tainele moştenite de limba română

  1. – „Lingvistica matematică și istorica este baza lingvisticii statistice și etimologice”.
    Deci:
    DAC, sing. DACI, pl.
    Va propun să înțeleGeți cuvântul „DAC” prin runa/număr D/4.
    Scriem: D’acu; D’aci; D’acia.
    „Dacii” (sacerdotii) îl venerau pe Zamolxe/Zalmoxis, care este D’Ochius, Saturn Ono, Kronos, EL, Bal (alb baltat), Baal, Moloh, Min, Minos, Men, Menes, Kiun, SarmanDus, Sabaot/Sabatai (din Carnabotas), Geb, Sab, Seb, Bes, Roscoban, Heliu, Adonai/Domnul, Iehova, etc, etc. Aton RA, Crăciun …
    Saturn este a patra (4/D) planeta numărata către Soare și a sasea (6/F) planeta numărata de la Soare. Saturn sade în conjuncție cu Marte (ARES, Îl, adică Domnul), a patra planeta numărata de la Soare, sau a sasea planeta numărata către Soare.
    „4/D” ( LUNA în crestere) este marca lui Saturn/Kronos, fiul lui ANUL=ANUL … CERIU … URANUS.
    D’Ochius si-a ucis tatăl, pe URAN (Crai, Ler Imparat), sau Ceriu, Munteanu, „Am-un RA”, sau Montu-Ra, Taranus, Tom, Tom, Tom-is, etc…
    D’ochius a introdus in imperiul pelasg (Peleg este umele lui Uran) SACRIFICIUL (SCRIU ACI FIUL). Saturn Ono își devora copiii. EL a fost „îngropat de viu în Tartar” de către Joe/Zeus (Gios), al șaselea fiu al sau. În fapt, Saturn Ono, învins în lupta, trădat de către titani, a fugit din fata PăcAtosului sâu fiu în Ausonia (Italia) și a pus bazele civilizației etrusce, EL fiind venerat sub numele Aita, adică Dracu’, zis la noi Noroc.
    Soția lui Saturn Ono a fost sora sa, Rica/Rita zisa „RHEA” (muica zeiței „HERA”) .. Maia, Semiramis etc. Numele Domniei Sale arim este ARIMA, de unde MARIA … adică Fecioara.
    Cuvântul „Dacia” se regăsește în numele „MaicaDomnului”. Iisus este Fiul … „Daciei”, Fiica Ceriului, și al Tatălui Celest … Ceriu, Anu.
    FiuL născut în purpura …
    … florile d’albe …!
    Numele GET îl intelegem: G/7-ete.Gaia, Tina, sau Pământul este a șaptea planeta numărat/a către Soare, sau a treia planeta numărata de la Soare. Geti, adica cugetatori, filozofi, poeti. Gaia sade în conjuncție cu Uranus, sau Ceriu. 3/C. 7/C. „Dacă” (” Daca” era arma de sacrificiu al dacilor, „Daga” era cutatul de altoit merii la geti) .. Dacii trăiau în vechea Hesperie: intre Jiu/Rabon și Tisa/Patysus – Dunare/Istru și Aries ( Ares era nascut in Tara Motilor, Tara Arima). Dacii își sacrificau copiii în cinstea lui Zamolxe / Zalmoxis / Zabelio (lupul cu tri cojoace, negustor cu vâlva mare), getii (trăiau intre Jiu/ Rabon și Marea Neagra – Gaeta; Dunare și Carpatii Meridionali – Rapa) trăgeau ( cu injuratura de rigoare) cu săgețile în Ghebeleizis (Gheb, Geb,), care este Saturn Ono – Zamolxe/ Zamolxe, zis Homolos.
    Geții îl venerau pe Gruia din ograda lui Novac / Uries, adica Saturn Ono (Graiul Tatalui Celest), zis Voloh (de unde Valahia), Negru-Vodă, Valahul, zis Typhon (Vocea), Set-Nehes (Set=7=G) Ahriman, Saturn Due, Purpureus.
    Geții nu își sacrificau copiii, geții se sacrifica ei pentru copiii, părinții, surorile și femeile lor.
    Daci (așa cum ne spuneau latinii), Geți (așa cum ne spuneau elinii) erau în fapt ramani, foști pelasgi, iar tara lor era Ramania – Tara Neilor și a Neitelor: De la Nistru pan’ la Tisa și de la Istru pan’ la muntii Ceremus si intreaga Moesia Inferior (Tara Sfanta, de la Dionysopolis la Olbia).
    Moldova, Bucovina, Maramureș, -pământ Raman locuit de ramani numiți de elini sciți, sau aramei (fericiti). Acești ramani (Namar însemna Număr, din care Rumân, de unde Român … vocala „â” fiind runa marca neamului nostru, simbol al suferinței, al încrâncenarii, suntem cel mai răbdător popor de pe pamant ) au continuat să slăvească pe Tatăl Ceresc, Uranus, numit Tăranus, simbolizat prin „Capul de Bour”, simbol al oamenilor sedentari, legați de pământul în care s-au născut.
    Dacii: Deceneu, Scorilo, Cotiso și Preda l-au asasinat pe Regele Get Ioan I Burebista – Ctitorul Religiei Creștine bicefale, Reunificatorul Ramaniei în formula Geto-Dacia.
    Urmașii lui Deceneu et. co l-au asasinat pe Președintele României, Nicolae Ceausescu, au sacrificat mii de tineri în rebeliunea lor, au continuat sacrificiile pruncilor în spitale deschizând acești serpilieni era sacrificiilor neamului întreg.
    Toți Ramanii au vorbit și vorbesc unica limba fonetica de pe lume: Limba Rum âna … „Limba Număr”: „limba cumpeni universale … limba de formule” (Mihai Eminescu).
    Amănunte în „Paradisul tăinuit” vol. I – V. Gheorghe Bârdan-Raine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s